Minunata experienta incearca un meloman - ba chiar fericitoare de-a dreptul si inca in gradul cel mai inalt - atunci cand parasind drumurile largi si batatorite care brazdeaza padurea fermecata a muzicii, ducand calatorul catre locuri de popas binecunoscute si cald primitoare, apuca pe carari mai inguste, la capatul carora il asteapta luminisuri mai putin calcate de picior de om dar nu mai putin odihnitoare si racoritoare. Este intocmai ceea ce am simtit zilele acestea, la auditia integralei sonatelor pentru pian de York Bowen interpretate de Danny Driver.
Nascut la Londra in 1884 (fiu al proprietarului unei distilerii de whisky, nici mai mult, nici mai putin!) Bowen a manifestat de mic copil un talent aparte care i-a adus, la numai paisprezece ani, o bursa la Academia Regala de Muzica, institutie unde in 1909 avea sa fie numit profesor. Muzician cu dotari ezceptionale, s-a remarcat nu numai in calitate de compozitor, ci si ca pianist concertist cu faima in epoca, dirijor, organist, violist si cornist. Moare in orasul natal la varsta de saptezecisisase de ani, dupa o lunga si frumoasa cariera, in cursul careia compozitiile i-au fost interpretate de artisti de referinta precum Fritz Kreisler, sir Adrian Boult, Hans Richter, Joseph Szigeti, Ephrem Zimbalist sau Dennis Brain.
York Bowen (ca de altfel majoritatea compozitorilor englezi contemporani cu el) nu s-a lasat atras de inovatiile moderniste, ramanand ferm ancorat in tonalitate si pe deplin increzator in posibilitatile expresive ale acesteia. Opera sa cuprinde lucrari in genuri traditionale: simfonii, concerte pentru diverse instrumente si orchestra, sonate pentru pian solo sau pian si alte instrumente, ansambluri camerale in varii combinatii, numeroase piese pentru pian sau vocale.
Instrumentului sau predilect i-a dedicat sase sonate, pe care casa de discuri Hyperion (specializata mai ales, dar nu exclusiv, in promovarea muzicii britanice) le ofera melomanilor in interpretarea pianistului Danny Driver. Trei dintre ele, anume primele in ordine cronologica, sunt inregistrate in premiera mondiala.
Din cale-afara de originala aceasta muzica nu este, dar departe de a constitui un cusur acest lucru contribuie la atractivitatea ei irezistibila. Asimiland intr-un stil (totusi) personal influente vadite din Chopin, Grieg, Ceaikovski si Rahmaninov, compozitorul englez se arata a avea un temperament apasat romantic, cultivand elanurile sufletesti, impetuozitatea emotionala, melodia de larga respiratie lirica, cantabilitatea nobila si sentimentala. Cu toate acestea, din punct de vedere al scriituriii, sonatele sunt mai degraba de o
croiala clasica, sau in orice caz trimit catre romantismul timpuriu sau
de mijloc, acela in care efuziunile, avanturile si furtunile sunt bine
strunite (si tocmai de aceea cu atat mai expresive si
impresionante) de balanta formala a tiparului in care sunt turnate. De remarcat este si faptul ca, desi toate sonatele sunt in tonalitate minora, impresia generala nu este nicidecum de indicibila tristete ori de iremediabila angoasa. Pe rand eroic avantata, duios melancolica, dulce-amarui nostalgica, copilaresc jucausa, tineresc sprintara, matur senina, aceasta muzica este fermecatoare in intelesul deplin al cuvantului. Placute ceasuri petrece cel ce o asculta, lasandu-se cuprins de vraja pe care sufletul evident cald si comunicativ al lui York Bowen a tesut-o maiastru din fire armonice si cromatice de inalt rafinament si profunda expresivitate.
Tanarul pianist englez Danny Driver (n. 1977, londonez de bastina ca si Bowen insusi) are o evidenta afinitate spirituala si interpretativa cu muzica pe care o canta. Posesor al unui discurs pianistic elevat, cu o tehnica impresionanta pe care o stapaneste suveran, cu o frazare fluida dar deloc difuza, cu accente si articulatii bine gandite dar niciodata rigide, cu nuante atent dozate si cu o arhitectura sonora perfect echilibrata, el reuseste sa redea aceste pagini pe nedrept putin sau deloc cunoscute cu o naturalete seducatoare.
O reusita certa este si inregistrarea in sine. Sunetul pianului are volum amplu, este redat in tonuri realiste si bine calibrate sonic, rezultand o incantare auditiva care vine sa adauge inca o stea la cele pe care acest dublu disc le merita cu prisosinta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu